• L'Episcopio di Sant'Andrea di Conza
  • Conza e Cairano visti da Sant'Andrea
  • Un'esplosione di fiori di melo
  • Nevicata del 19 gen 2021
  • Tramonto ... santandreano
  • Cairano sulla nebbia!
  • Arcobaleno
  • I monti del Cervialto innevati
  • Tramonto a Sant'Andrea di Conza (1)
  • Il lago di Conza visto da Sant'Andrea
  • Veduta di Sant'Andrea di Conza verso ovest
  • Cairano ... tra le nuvole
  • I monti del Cervialto ... gelati
  • Veduta della zona monumentale
  • Panorama da ovest
  • Tramonto a Sant'Andrea di Conza (2)
  • Sant'Andrea, Conza e il lago
  • Veduta da Cairano
  • L'Episcopio di Sant'Andrea di Conza

1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18

+++ Un grande abbraccio al nostro padre spirituale che ci ha lasciati ma che sarà sempre con noi. Ciao Don Donato +++ Consulta il Calendario eventi

Tramonto ...

Un tramonto ... santandreano

Clicca per ingrandire)

Due simpatici racconti di Fedele Giorgio

"E RU FRUMMAGGE ?"

Aneddoto paesano tramandato verbalmente dal sig. Bruno Donato, "fuochista" alla fornace Malanga-Clemente
(Avvertenza: le « e » accentate si pronunciano, quelle non accentate sono mute)

Dunate de Caravugne tenije nu frate. Stu frate ère state diéce anne a la Puglje a fà lu massare e se n'èra turnate cu na mane nnande e ...

Formaggio pecorino

... n'at'addrète, accu re pèzze ngule.

Varamènde ère n'hòmmene tìmede e onèste, e nunn'avije sapute apprufettà de la situazzione. "Si cu lu ricche nun t'arricche, piglje la fune e vatt'mbicche". Ma stu pruverbje Dunate nu lu sapije, nu l'avije maje sendute.

Lu frate Nicole ammégge èra furbe cume na horpe. Penzaie de ĵ pur'idde a fa lu massare e de ĵ probbje a lu stésse poste, a la stessa massarije. Appen'arruvaje, lu patrone l'accugliètte a brazz'apèrte e, penzanne ca ère pure cumm'a Dunate, nge dètte subbete 'n mmane lu manégge de la massarije. Érene li prime de uttobbre.

Quidd'anne l'annate fu bbone de tutte manere: grane, fave, squarcièdde, grandinje, niméccule, alimiénde, fasule, répele (piselli) e àte cose. Quanne fu lu mese d'uttobbre, fu pure lu mumènde de fa li cunde accù lu patrone. Nicole s'ère appreparate tutte lu piane. Se mettèrne a taveline e accumenzaje a ddice cumère jute l'annate.

Quistanne - disse Nicole - forse pecché pe mme è la prima volte, nunn'è state probbje na bbone annate, ma ije sò soddisfatte: sime jute parapatte.

- Ma come - disse lu patrone - a mmi m'è parute na bbone annate!

- T'è parute, patrone mije, ma è passate tutte appe re mmane mije e si nunnè state nu disastre, è state probbje ca nge sò sapute fa assaje. Accummenzame a ddice:

  • ru ggrane se n'è ghiute pe la sémene e pe pahà la cungime accattate a diebbete;
  • re fave e ru grandinje se ne sò ghiute pe fà mundà re 4 vacche; parecchie monde sò ghiute a bbacande;
  • ru fiéne se l'hanne mangiate li vuove;
  • la paglie è servute pe re ppecure;
  • la lane, hamme refuse a tutte li matarazze;
  • nun te diche quand'hamme spise de cannéle, petrolje pe li lume, mbicciarielle e zurfariédde p'appiccià re cannéle, spaghe pe re nnoglje, fune, zéche, chiuove e chiuvètte!
  • re presotte se re sò mangiate li meteture;
  • e pe fenisce hamme pahate ciende jurnate de ualane p'arà la tèrre.

Ecche patrone mije, nu ng'è rumaste probbje niende!

Avime cambate e lappetite nu ng'è mangate.

Lu patrone nunn'ere persuase. Se ripassaje lu cunde e a nu cèrte punde, penzanne chavije scupiérte quaccose ca nge'avije nascuse, disse a Nicole a bruciapéle:

- E ru frummagge? A ndu è ru frummagge?

E Nicole, furbe, senza se scumbonne manghe nu poche nge respose: - Ah, ru frummagge!? R'agge vennute pe salà ru ccase!

Lu padrone capètte inda ddru mumènde ca Nicole ère sule lu frate de Dunate ma nunn'ere Dunate. - Allora - disse lu padrone - si re ccose stanne accussì, tu te ne può pure ĵi.

- Ma ije cramatine me ne vache! A fatehà senza niende nun me cummiène manghe a mmi! Ma Nicole la scarsèdde se l'ère chiéne, a la facce de lu patrone, e s'èra pigliate pure quéddre ca lu patrone avije frecate a lu frate, pe dieci anne.

Fedele Giorgio


“Re patane piàcene a lu patrone”

Aneddoto paesano tramandato verbalmente
(Avvertenza: le « e » accentate si pronunciano, quelle non accentate sono semimute)

Zi Tonne de Mandègne e lu figlie Mecheline ièttēre nu juorne a spaccà re llèune a la casa de lu miédeche cundotte. (Tanne re stufe nun nge nn’èrene e s’attezzave ru ffuoche a la fucagna. Mettive nu bbelle ceppone a cape-fuoche, doje frascèddre, duje taccarièddre e te facive na vambarèddre).

Ēre angore notte a la matine quanne accumenzarne a spaccà re llèune. Vèrse re nnove accummenzarne a tené fame. Varamènde s’affacciaje subbete la sèrve e purtaje na bbella culazzione: patane e carne de puorche fritte.

Apparecchiarne ngimme’a na taveléddre e se mettèttēre a mangià. Nunn’aviévene manghe nzeppate lu prime vuccone, ècque s’appresendaje lu miēdeche. Vedènne de mangià cu tanda uēddre nge venètte lu ulije pur’a iddre e se mettètte a mangià cu llòre.

- Mangiate, mangiate re patane, sanne bboòne, so na bbellézze -.

Lu uaglione, Michièle, sendènne lu miédeche, nzeppave sule re patane cu la freccine e la carne la lassave. A nu cèrte mumènde l’attane, nu pòche cchiù furbe, nge dètte nu scuppulone a lu figlie e nge decètte! “Staje facenne lu scustumate. Allore nu lu siénde a lu patrone? Nuje n’hamma mangià la carne ca re patane piàcene assaje a iddre. Re patane, si lu miédeche ne re lasse ne re mangiame pure nuje”.

La carne fenètte subbete e lu patrone, ca era nu poca delicate, fece appéne’a tiembe de n’acchiappà nu piézze.

Re patane, Zi Tonne e lu figlie, se re mangiarne doppe e fenèttēre pure quéddre.

Lu miédeche se mangiaje la foglie e penzaje ind’a la mènda soje: “Però sti cafune nun so’ mica fésse, so’ cchiù fesse chj re cchiame!

Fedele Giorgio


Calendario eventi

Lun Mar Mer Gio Ven Sab Dom
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Suggerimenti

Galleria Bellini

Visite

Detti e proverbi

Terra

Ognï pret jengh nu fuoss (Ogni pietra riempie un fosso = C'è sempre un rimedio)

Il tempo a ...

Soprannomi

Puccianese

Origine: ?; persona: ? ?; note: ?; sugger: Fedele Giorgio

Tipicità

I luoghi

Contattaci

Non esitare a contattarci utilizzando lo specifico modulo contatti.

space

space


Scopo del sito

Queste pagine vorrebbero innanzitutto far conoscere Sant'Andrea di Conza ai "naviganti" del Web ma soprattutto riavvicinare tutti i Santandreani sparsi per il mondo, magari per sollecitare i residenti al rispetto della "sua" identità. Sono graditi suggerimenti e commenti.

(Rosario Cignarella)
Prima pubblicazione: 19 febbraio 1999


We use cookies

Utilizziamo i cookie sul nostro sito Web. Alcuni di essi sono essenziali per il funzionamento del sito, mentre altri ci aiutano a migliorare questo sito e l'esperienza dell'utente (cookie di tracciamento). Puoi decidere tu stesso se consentire o meno i cookie. Ti preghiamo di notare che se li rifiuti, potresti non essere in grado di utilizzare tutte le funzionalità del sito.